Prima pagină » Sport » Bucur, o afacere profitabilă
Bucur, o afacere profitabilă
Deşi Marian Iancu şi Ovidiu Sabău regretă despărţirea de Gigel Bucur, trebuie spus că transferul atacantului la Kuban Krasnodar, în liga a doua rusă, este o afacere în adevăratul sens al cuvîntului. În plan strict fotbalistic, Bucur a făcut cam tot ce se putea face pentru Timişoara. În cei patru ani şi jumătate pe care i-a petrecut în Banat, Bucur a jucat 144 de meciuri, în toate competiţiile, marcînd 62 de goluri. Ca o comparaţie, înainte de FC Timişoara, Gigel a disputat 169 de partide şi a marcat 76 de goluri pentru Sportul Studenţesc, asta în şapte ani. În plan financiar, Bucur a fost adus de la Sportul pentru 800.000 de euro, fiind vîndut acum cu o sumă aproape dublă, 1,5 milioane de euro! Afacerea e cu atît mai apreciată cu cît este aproape imposibil, în ziua de astăzi, să vinzi un jucător în schimbul unei sume superioare celei investite, în condiţiile în care ţi-ai făcut treaba cu el, exploatîndu-i la maximum calităţile.
Avantaj la primire
Nu doar Timişoara cîştigă de pe urma acestui transfer. Şi fotbalistul este mulţumit, urmînd să primească la Kuban un salariu anual de 450.000 de euro, care poate urca la 600.000 de euro în funcţie de performanţele realizate de echipa antrenată de Dan Petrescu. Golgeter al României în două rînduri (21 de goluri în 2005 – la egalitate cu Cl.Niculescu şi 17 goluri în 2009 – la egalitate cu Fl.Costea), Gigel Bucur va semna cu gruparea rusă un contract pentru trei ani.
Copos ştie!
În România, George Copos, patronul din Giuleşti, se poate lăuda cu cele mai mari “tunuri”. Exceptînd afacerea Ioniţă (atacantul a fost vîndut la FC Koln pe 2,5 milioane de euro, după o investiţie de nici 10.000 de euro), unde este vorba despre un jucător crescut de club, Copos a făcut mari afaceri cu Daniel Pancu (luat de la Iaşi cu 100.000 de dolari şi vîndut la Cesena cu 800.000 de dolari; recuperat apoi de la italieni cu 600.000 de euro şi revîndut la Beşiktaş pentru 2 milioane de euro), cu Ionuţ Mazilu (luat de la Sportul cu 1,5 milioane de euro şi vîndut la Dnepr pentru 3,75 milioane de euro), Cristian Săpunaru (adus de la FC Naţional cu 1 milion de euro şi dat la FC Porto pentru 6 milioane de euro), ba chiar şi cu Ranko Despotovic, luat de la Vojvodina cu 1 milion de euro şi vîndut la Murcia cu 1,8 milioane de euro).
Steaua în echilibru
Gruparea din Ghencea nu uită nici acum milioanele aruncate pe Elton (1,2) şi Dayro Moreno (1,8), din care a recuperat doar cîteva sute de mii. În schimb, Nicolae Dică (adus pe 250.000 de euro de la FC Argeş) a fost vîndut la Catania cu 2,1 milioane de euro, Claudiu Răducanu (200.000 de euro s-au plătit lui Extensiv, 1,5 milioane de euro s-au luat de la Espanyol) şi Cyril Thereau (adus cu 750.000 de euro de la Charleroi şi vîndut la Anderlecht pentru 2,5 milioane de euro) au fost adevărate succese, ca să nu mai vorbim de Mirel Rădoi, adus pe cîteva sute de mii de dolari de la Extensiv şi vîndut pe 6 milioane de euro arabilor de la Al Hilal.
Ţepe la Dinamo
În “Groapă”, investiţiile au însemnat practic bani aruncaţi pe fereastră. Dacă în cazul jucătorilor din propria pepinieră s-au încasat bani serioşi (Marius Niculae, Ciprian Marica şi Ianis Zicu au adus peste 5 milioane de euro), în cazul celor aduşi din afară s-a mers pe pierdere. Osvaldo Miranda a costat 1,5 milioane de euro, Pekaric a fost adus pe 500.000 de euro şi nimeni n-a mai auzit de el, iar Stanic, Vranjikovic şi Galliquio au costat şi ei aproape 2 milioane de euro, fiind lăsaţi să plece gratis. l
